Cerul din această săptămână: Prindeți curentul meteoric Eta Aquariid. Sateliții lui Jupiter se află într-un joc de lumini şi umbre , în timp ce doi asteroizi strălucitori împart teritoriul în constelaţia Leul. Meteorii Eta Aquariid luminează cerul în perioada 30 aprilie – 7 mai.

Vineri, 30 aprilie

Marte se gaseşte în luna aprilie la aproximativ 2,5° nord de steaua cu magnitudinea 2,9 Tejat (Mu [μ] Geminorum). Planeta strălucește în prezent la magnitudinea 1,6 și se întinde pe un diametru mic de 5″ prin binoclu sau printr-un obiectiv. Este vizibilă toată seara după apusul soarelui, apunând în jurul miezul nopții, ora locală.

Comparați culoarea Planetei Roșii cu alte stele roșii din apropiere: Cele mai notabile sunt Betelgeuse în Orion și Aldebaran în Taur. Dar rețineți că ambele apun  rapid în vest după apusul soarelui, astfel încât fereastra dvs. pentru a le observa este limitată. Veți avea mai mult timp să vă uitați deasupra (nord-estul) lui Marte pentru Pollux, unul dintre capetele Gemenilor; cu toate acestea, această stea este mai mult aurie decât roșie. La 4,5° nord-vest de Pollux se află Castor alb-albastru, un sistem stelar binar ușor de divizat, ale cărui componente se înconjoară reciproc la fiecare 445 de ani.

Răsărit: 6:01 A.M.
Apus: 7:54 P.M.
Răsăritul lunii: –
Apus de Lună: 8:45 A.M.
Faza Lunii: Cocoşată în scădere (82%)

Stea variabilă V Hydrae. Variabila AAVSO a lunii pentru luna mai este V Hydrae, situată în Hydra Snake Water.Credit imagine – Alison Klesman

Sâmbătă, 1 mai

Variabila AAVSO (The American Association of Variable Star Observers) a lunii mai este steaua de culoare roșu intens, numită V Hydrae. Situată în constelația Hydra – Șarpele de apă, o veți privi spre sud după apus. Mai întâi, găsiți Niu (ν) Hydrae, care strălucește la magnitudinea 3 și se află aproape de steaua cu magnitudinea 4 Alkes (Alpha [α] Crateris) în constelaţia vecină Craterul. Apoi, folosind binoclul, mişcaţi 5° la sud de steaua Niu pentru a observa steaua V Hydrae de magnitudinea 7. V Hya își câștigă culoarea roșu intens de la vârsta sa: este un tip de gigant roșu rece cunoscut sub numele de stea de carbon pentru cantitățile mari de „funingine” de carbon din atmosfera sa. Carbonul împrăștie preferențial lumina albastră, dar lasă lumina roșie să treacă nestingherită, motiv pentru care astfel de stele par atât de izbitor de roșii.

În 1888, S.C. Chandler de la Universitatea Harvard a descoperit că luminozitatea V Hydrae variază cu o perioadă de aproximativ 530 de zile. În acest timp, lumina sa se schimbă la aproximativ magnitudinea 11. Steaua are, de asemenea, o perioadă mai lungă – 18 ani – după care aspectul său se schimbă și mai mult. Astronomii cred că perioada aceasta se datorează pulsațiilor stelare, în timp ce estomparea pe termen lung a luminozităţii este mai probabil atribuită unui disc de material obscur în jurul stelei îmbătrânite.

Răsărit: 6:00 A.M.
Apus: 7:55 P.M.
Răsăritul lunii: 12:33 A.M.
Apus de Lună: 9:45 A.M.
Faza Lunii: Cocoşată în scădere (73%)

Duminică, 2 mai

Asteroizii 4 Vesta și 29 Amphitrite împart constelația Leu în luna mai. Vesta este situat lângă zona posterioară a Leului, la începutul lunii la aproximativ 14° sud-est de steaua 51 Leonis. În următoarele câteva săptămâni, roca spațială cu magnitudinea de 7,5 şi  lățime de 300 de mile va aluneca cu câteva grade spre faimosul Triplet Leo de galaxii: M65, M66 și NGC 3628.

Aproape de inima constelaţiei Leu – steaua strălucitoaare Regulus se gaseşte asteroidul Amfitrit. În prezent, este la mai puțin de 2° spre nord-vestul stelei și se va apropia de Regulus în următoarele două săptămâni. Asigurați-vă că reveniți cu observaţiile in aceasta zona a cerului pe 13 mai, când va părea să se apropie de stea, aproape (dar nu chiar) blocând-o.

Ambii asteroizi se mișcă relativ încet și va trebui să-i observați două-trei nopți pentru a observa cu adevărat mișcarea lor. Vor fi ușor vizibile în cea mai mare parte a lunii, șterse doar de lumina puternică a Lunii în perioada 18-21 mai.

Constelația Leu apune peste Irlanda în mai 2013. Fotograful a editat imaginea pentru a evidenția stelele Leului. Credit imagine – Bart Busschots

Răsărit: 5:58 A.M.

Apus: 19:56 P.M.

Răsăritul lunii: 1:32 A.M.

Apus de Lună: 10:50 A.M.

Faza Lunii: Gibbous în scădere (62%)

Luni, 3 mai

O lună aproape de Ultimul Pătrar răsare la scurt timp după ora 2 A.M. ora locală în constelaţia Capricornus Capra de mare. În apropiere se află planeta Saturn la magnitudinea 0,4, care este încă suficient de strălucitoare pentru a ieși în evidenţă pe fundal. Saturn se află la mai puțin de 1° de steaua mult mai slabă 4 Theta (θ) Capricorni și direct deasupra stelei de magnitudine 3,8 Zeta (ζ) Capricorni, odată ce acesta din urmă răsare.

Măriți scena cu un telescop pentru a vă bucura de discul de 17″ al lui Saturn. Inelele uimitoare ale planetei se întind pe 40″ pe axa lor lungă și 11″ pe axa scurtă. În această dimineață, veți găsi cea mai mare lună a lui Saturn, Titan, 2,8″ la est de planetă. Titan are o magnitudine relativ slaba de 8,4. Mai mulţi alţi sateliţi mai slabi ca magnitudine se înghesuie în jurul inelelor: Tethys, Dione și Rhea de magnitudinea a 10-a, precum și Enceladus de magnitudinea a 12-a. Vedeți câti sateliţi mici puteți observa, având propria noastră Lună strălucitoare în apropiere; reveniți câteva zile mai târziu, odată ce Luna a trecut, pentru o vizualizare mai bună.

Luna trece la 4° sud de Saturn la 8 P.M. și Ultimul Pătrar al Lunii are loc la 11:50 P.M.

Răsărit: 5:57 A.M.
Apus: 7:57 P.M.
Răsăritul lunii: 2:18 A.M.
Apus de Lună: 11:58 A.M.
Faza Lunii: Cocoşată în scădere (51%)

Marți, 4 mai

Semiluna diminuată ca luminozitate răsare devreme în această dimineață din nou în constelaţia Capricorn, chiar în dreapta jos (sud-vest) faţă de Jupiter, care se află în prezent în Vărsător. Steaua Deneb Algedi stă între ei. Până la răsăritul soarelui, satelitul nostru se află la aproximativ 8,5° de planetă; Luna va trece mai târziu cu 5° spre sud de Jupiter la 12 P.M.

În timp ce vă aflați afară bucurându-vă de cerul dimineții devreme, priviți la nord-est de Jupiter pentru a observa Careul Mare a Pegasului. Acest asterism mare este delimitat de patru stele: Markab, Scheat, Alpheratz și Algenib. Mobilizaţi-vă înainte ca cerul să devină prea luminos, căutând M15, un cluster globular strălucitor (magnitudine 6,2) care se află la vest de Careul Mare din Pegas și la aproximativ 4° nord-vest de Enif, cea mai strălucitoare stea din Calul înaripat (Pegas), care marchează “nasul” calului.

Descoperită în 1746, M15 se întinde pe aproximativ 18′, ceea ce corespunde unei dimensiuni de aproximativ 175 de ani-lumină la distanța sa de 33.000 de ani-lumină fa’[ de Pam\nt. Deși apare chiar la marginea vizibilității cu ochiul liber, în realitate numeroasele sale stele luminează cu o strălucire combinată de 360.000 de ori mai mare decât a Soarelui nostru.

Răsărit: 5:56 A.M.
Apus: 19:58 P.M.
Răsăritul lunii: 2:57 A.M.
Apus de Lună: 1:05 P.M.
Faza Lunii: Semilună în scădere (41%)

Miercuri, 5 mai

Ploaia de meteori Eta Aquariid atinge maximul în această seară, dar cel mai bun moment pentru a prinde cei mai mulți meteori este de fapt mâine dimineață devreme (6 mai).

Întrucât mâine veți dori să vă treziți înainte de răsăritul Soarelui, faceţi observaţii astăzi, seara devreme. La 30 de minute după apusul soarelui, Venus se află la 3° deasupra orizontului vestic. Este coborât, dar magnitudinea sa –3,9 îl face mai ușor de observat. Mercurul are o magnitudine mai slabă -0,8, dar este și mai sus faţă de orizont, așezat la 7,5° deasupra lui Venus.

Cincisprezece minute mai târziu, Venus apune, dar stelele Pleiadelor încep să iasă la vedere pe cerul întunecat. Celebrul grup deschis se află la puțin peste 3,5° vest (în dreapta jos) de Mercur. De asemenea, acum este vizibil Aldebaran roșu aprins, ochiul constelaţiei Taur, precum și cele două vârfuri ale coarnelor Taurului, Elnath și Alheka. Priviți deasupra lor în cer și veți vedea Marte, care încă străluceşte la magnitudinea 1,3 lângă picioarele Gemenilor.

Răsăritul soarelui: 5:55 A.M.
Apus: 19:59 P.M.
Răsăritul lunii: 3:28 A.M.
Apus de Lună: 4:09 P.M.
Faza Lunii: Semilună în scădere (31%)

Ploaie de meteoriti Eta Aquariid. Deși meteorii Eta ating apogeul la 5 mai, cel mai bun moment de observaţie va fi dimineața devreme pe 6 mai.

Joi, 6 mai

Prindeți un curent meteoric de primăvară, pe măsură ce radiantul Eta Aquariids, situat în Vărsător, se ridică cu trei ore înainte de zori și cu două ore înainte de apariţia Lunii. Va trebui să așteptați o oră sau două pentru a permite regiunii să urce mai sus pe cer pentru o vizionare optimă. Acest lucru va atenua rata așteptată de 50 de meteori pe oră, dar este probabil să vedeți multi meteori frumoşi. Căutați în special meteori care lasă dâre lungi și strălucitoare timp de câteva secunde după ce străbat cerul. Meteorii Eta Aquariid sunt generați de resturi lăsate în urmă de Cometa 1P / Halley, care este, de asemenea, responsabilă pentru un alt curent meteoric: Orionidele, care apar în fiecare lună octombrie.

Tot în Vărsător se află semiluna și planeta Neptun. Cu o oră înainte de răsăritul soarelui, satelitul nostru se află la 7,5° sud-vest de planetă, care luminează cu o magnitudine slabă de 7,8 și necesită binoclu pentru a fi văzută. Se află la 5° est-nord-est de Phi (ϕ) Aquarii și se găseşte într-o regiune relativ rară pe cer, fără stele de câmp din apropiere. Veți recunoaște planeta ca o “stea” slabă, de un albastru cenușiu.

Luna va continua să se miște rapid, trecând la 4° sud de Neptun la ora 2 P.M. EDT

Răsărit: 5:54 A.M.
Apus: 8:00 P.M.
Răsăritul lunii: 3:55 A.M.
Apus de Lună: 3:12 P.M.
Faza Lunii: Semilună în scădere (22%)

A cui este umbra? Pe 7 mai, umbra lui Ganymede trece pe discul lui Jupiter, atunci cand planeta răsare. Dar Callisto este mai aproape de membrul estic al planetei, făcând să pară că este responsabil pentru pata întunecată. Callisto își începe propriul tranzit la 12:48 A.M.

Vineri, 7 mai

Jupiter răsare chiar înainte de 3 dimineața ora locală. În prezent, cu magnitudinea –2,2, Jupiter este o țintă luminoasă, ușor de observat, mai ales că se află departe sus faţă de orizont în orele dinaintea răsăritului.

Jupiter are patru sateliţi mari – Io, Europa, Ganymede și Callisto – care sunt vizibile cu un binoclu mai mare sau, mai bine, cu un telescop mic. Umbra lui Ganymede, cel mai mare satelit al planetei, traversează deja discul când Jupiter răsare în această dimineață. Însă, atunci când măriți “scena” de observaţie, veți vedea că satelitul Callisto este mai aproape – chiar lângă membrul estic al planetei – făcându-vă să credeți că este responsabil pentru umbră. După Ganymede, Io și Europa (în această ordine) sunt cei mai îndepărtaţi de planetă, toţi spre est.

Callisto își începe propriul tranzit la 12:48, în timp ce umbra lui Ganymede traversează încă discul; acesta din urmă va dispărea în cele din urmă la 13:17 A.M. Această priveliște nu este la îndemâna observatorilor Romania din păcate.

Răsărit: 5:53 A.M.
Apus: 8:01 P.M.
Răsăritul lunii: 4:19 A.M.
Apus de Lună: 4:12 P.M.
Faza Lunii: Semilună în scădere (15%).

Hristos a înviat! Cer senin tuturor !

Observarea cerului: săptămâna 30 aprilie – 7 mai 2021
Trimite către:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *