Calendarul astronomic prezintă fenomenele astronomice ale anului, care împreună cu aspectul cerului (vezi harta)(vezi harta2) reflectă situația astronomică la zi.
Informațiile despre trecerile Soarelui prin punctele echinocțiale și solstițiale, fazele Lunii, curentii meteorici si eclipsele, pot fi găsite mai jos în pagină. Ghidul explicativ al termenilor folositi se gaseste in finalul paginii.
Pentru alte informatii vizitati:  seasky.org

 

  Coordinated Universal Time (UTC) :   

  Local Time (Constanta):                            

IANUARIE 2026

  • 3 ianuarie – Lună Plină, Superlună. Luna se va afla pe partea opusă a Pământului față de Soare, iar discul său va fi complet iluminat. Această fază are loc la ora 10:04 UTC. Această Lună Plină era cunoscută de triburile amerindiene timpurii drept Luna Lupului, deoarece aceasta era perioada anului în care haitele de lupi flămânzi urlau în apropierea taberelor. A mai fost cunoscută și sub denumirile de Luna Veche și Luna de după Yule. Aceasta este, de asemenea, prima dintre cele trei superluni ale anului 2026. Luna se va afla aproape de punctul său de maximă apropiere de Pământ și poate părea puțin mai mare și mai strălucitoare decât de obicei.
  • 3–4 ianuarie – Ploaia de meteori Quadrantide. Quadrantidele reprezintă o ploaie de meteori peste medie, cu până la 40 de meteori pe oră la apogeu. Se consideră că este produsă de particulele de praf lăsate în urmă de o cometă dispărută, cunoscută sub numele de 2003 EH1, descoperită în 2003. Fenomenul are loc anual între 1 și 5 ianuarie. În acest an, maximul se produce în noaptea de 3 spre 4 ianuarie. Din păcate, Luna Plină va estompa majoritatea meteorilor, cu excepția celor mai strălucitori. Totuși, cu puțină răbdare, vor putea fi observați câțiva dintre cei mai luminoși. Cele mai bune condiții de observare vor fi într-un loc întunecat, după miezul nopții. Meteorii vor părea să provină din constelația Boarul (Boötes), dar pot apărea oriunde pe cer.
  • 10 ianuarie – Jupiter la opoziție. Planeta gigant se va afla la cea mai mică distanță față de Pământ, iar discul său va fi complet iluminat de Soare. Jupiter va fi mai strălucitor decât în orice altă perioadă a anului și va fi vizibil pe tot parcursul nopții. Acesta este cel mai bun moment pentru observarea și fotografierea lui Jupiter și a sateliților săi. Un telescop de dimensiuni medii ar trebui să permită observarea unor detalii ale benzilor de nori ale planetei. Cu un binoclu bun pot fi observați cei mai mari patru sateliți ai lui Jupiter, sub forma unor puncte luminoase de o parte și de alta a planetei.
  • 18 ianuarie – Lună Nouă. Luna se va afla pe aceeași parte a Pământului cu Soarele și nu va fi vizibilă pe cerul nopții. Această fază are loc la ora 19:53 UTC. Este cea mai bună perioadă a lunii pentru observarea obiectelor slab luminoase, precum galaxiile și roiurile stelare, deoarece lumina Lunii nu va perturba observațiile.

FEBRUARIE 2026

  • 1 februarie – Lună Plină. Luna se va afla pe partea opusă a Pământului față de Soare, iar discul său va fi complet iluminat. Această fază are loc la ora 20:11 UTC. Această Lună Plină era cunoscută de triburile amerindiene timpurii drept Luna Zăpezii, deoarece cele mai abundente ninsori cădeau de obicei în această perioadă a anului. Deoarece vânătoarea devenea dificilă, unele triburi o numeau și Luna Foametei.
  • 17 februarie – Lună Nouă. Luna se va afla pe aceeași parte a Pământului cu Soarele și nu va fi vizibilă pe cerul nopții. Această fază are loc la ora 12:05 UTC. Este cea mai bună perioadă pentru observarea obiectelor slab luminoase, precum galaxiile și roiurile stelare.
  • 17 februarie – Eclipsă inelară de Soare. O eclipsă inelară de Soare se produce atunci când Luna se află prea departe de Pământ pentru a acoperi complet Soarele. Rezultatul este apariția unui inel luminos în jurul discului întunecat al Lunii. Coroana solară nu este vizibilă în timpul unei eclipse inelare. Această eclipsă va putea fi observată doar din Antarctica și din sudul Oceanului Indian.
  • 19 februarie – Mercur la elongație estică maximă. Planeta Mercur atinge o elongație estică maximă de 18,1 grade față de Soare. Acesta este cel mai bun moment pentru observarea lui Mercur, deoarece planeta va ajunge la cea mai mare înălțime deasupra orizontului pe cerul de seară. Poate fi căutată jos, pe cerul vestic, imediat după apus.

MARTIE 2026

  • 3 martie – Lună Plină. Luna se va afla pe partea opusă a Pământului față de Soare, iar discul său va fi complet iluminat. Faza are loc la ora 11:39 UTC. Această Lună Plină era cunoscută de triburile amerindiene drept Luna Viermilor, deoarece în această perioadă solul începea să se înmoaie, iar râmele reapăreau. A mai fost cunoscută drept Luna Corbului, Luna Crustei, Luna Sevei și Luna Postului Mare.
  • 3 martie – Eclipsă totală de Lună. O eclipsă totală de Lună se produce atunci când Luna traversează complet umbra întunecată a Pământului, numită umbră propriu-zisă sau umbră totală (umbra). În timpul eclipsei, Luna se va întuneca treptat, după care va căpăta o culoare roșiatică-ruginie, uneori denumită „roșu-sângeriu”. Eclipsa va fi vizibilă în cea mai mare parte a Asiei de Est, în Australia, Oceanul Pacific și America de Nord.
  • 19 martie – Lună Nouă. Luna se va afla pe aceeași parte a Pământului cu Soarele și nu va fi vizibilă pe cerul nopții. Faza are loc la ora 01:26 UTC. Este momentul ideal pentru observarea galaxiilor, roiurilor stelare și a altor obiecte slab luminoase.
  • 20 martie – Echinocțiul de martie. Echinocțiul are loc la ora 14:45 UTC. Soarele va lumina direct Ecuatorul, iar durata zilei și a nopții va fi aproximativ egală în întreaga lume. Este prima zi de primăvară – echinocțiul de primăvară – în emisfera nordică și prima zi de toamnă în emisfera sudică.

APRILIE 2026

  • 2 aprilie – Lună Plină. Faza are loc la ora 02:13 UTC. Această Lună Plină era cunoscută drept Luna Roz, deoarece marca apariția brumărelelor sălbatice roz, unele dintre primele flori ale primăverii. A mai fost numită Luna Ierbii Încolțite, Luna Creșterii și Luna Oului. Multe triburi de coastă o numeau Luna Peștelui, deoarece aceasta era perioada în care peștii shad înotau în amonte pentru reproducere.
  • 3 aprilie – Mercur la elongație vestică maximă. Mercur atinge o elongație vestică maximă de 27,8 grade față de Soare. Este cel mai bun moment pentru observarea planetei pe cerul dimineții. Mercur va putea fi observat jos, spre est, chiar înainte de răsărit.
  • 17 aprilie – Lună Nouă. Faza are loc la ora 11:54 UTC. Luna nu va fi vizibilă pe cerul nopții, oferind condiții excelente pentru observarea obiectelor astronomice slab luminoase.
  • 22–23 aprilie – Ploaia de meteori Liride. Liridele reprezintă o ploaie de meteori de intensitate medie, producând de obicei aproximativ 20 de meteori pe oră la maxim. Este produsă de particulele de praf lăsate în urmă de cometa C/1861 G1 Thatcher, descoperită în 1861. Fenomenul are loc anual între 16 și 25 aprilie și atinge maximul în noaptea de 22 spre 23 aprilie. Meteorii pot produce uneori urme luminoase de praf care persistă câteva secunde. Luna aflată în primul pătrar va apune la scurt timp după miezul nopții, lăsând un cer întunecat și condiții foarte bune de observare. Meteorii vor părea să provină din constelația Lira, dar pot apărea oriunde pe cer.

MAI 2026

  • 1 mai – Lună Plină. Faza are loc la ora 17:24 UTC. Această Lună Plină era cunoscută drept Luna Florilor, deoarece florile de primăvară apăreau din abundență în această perioadă. A mai fost numită Luna Plantării Porumbului și Luna Laptelui.
  • 6–7 mai – Ploaia de meteori Eta Aquaride. Eta Aquaridele reprezintă o ploaie de meteori peste medie, capabilă să producă până la 60 de meteori pe oră la maxim. Cea mai intensă activitate este observată în emisfera sudică. În emisfera nordică, rata poate ajunge la aproximativ 30 de meteori pe oră. Fenomenul este produs de particulele de praf lăsate de cometa Halley. Ploaia are loc anual între 19 aprilie și 28 mai și atinge maximul în noaptea de 6 spre 7 mai. Luna gibboasă în descreștere va estompa mulți dintre meteorii mai slabi, însă cei mai strălucitori vor putea fi observați. Meteorii vor părea să provină din constelația Vărsătorul.
  • 16 mai – Lună Nouă. Faza are loc la ora 20:03 UTC. Este una dintre cele mai bune nopți ale lunii pentru observarea galaxiilor și roiurilor stelare.
  • 31 mai – Lună Plină, Lună Albastră. Faza are loc la ora 08:46 UTC. Deoarece este a doua Lună Plină din aceeași lună calendaristică, este denumită uneori Lună Albastră. Acest eveniment calendaristic relativ rar se produce doar o dată la câțiva ani și a dat naștere expresiei englezești „once in a blue moon”, referitoare la ceva care se întâmplă foarte rar.

IUNIE 2026

  • 15 iunie – Lună Nouă. Faza are loc la ora 02:56 UTC. Lipsa luminii Lunii oferă condiții excelente pentru observarea obiectelor cerești slab luminoase.
  • 15 iunie – Mercur la elongație estică maximă. Mercur atinge o elongație estică maximă de 24,5 grade față de Soare. Este momentul optim pentru observarea planetei pe cerul de seară, jos spre vest, imediat după apus.
  • 21 iunie – Solstițiul de iunie. Solstițiul are loc la ora 08:25 UTC. Polul Nord al Pământului va fi înclinat către Soare, care va ajunge în poziția sa cea mai nordică pe cer și se va afla direct deasupra Tropicului Racului, la 23,44 grade latitudine nordică. Este prima zi a verii în emisfera nordică și prima zi a iernii în emisfera sudică.
  • 29 iunie – Lună Plină. Faza are loc la ora 23:58 UTC. Această Lună Plină era cunoscută drept Luna Căpșunilor, deoarece semnala perioada culegerii fructelor coapte și coincide cu vârful sezonului de recoltare a căpșunilor. A mai fost numită Luna Trandafirului și Luna de Miere.

IULIE 2026

  • 14 iulie – Lună Nouă. Faza are loc la ora 09:45 UTC. Este perioada ideală pentru observarea galaxiilor, roiurilor stelare și a altor obiecte slab luminoase.
  • 28–29 iulie – Ploaia de meteori Delta Aquaride. Delta Aquaridele reprezintă o ploaie de meteori de intensitate medie, care poate produce până la 20 de meteori pe oră la maxim. Este produsă de resturile lăsate de cometele Marsden și Kracht. Fenomenul are loc anual între 12 iulie și 23 august și atinge maximul în noaptea de 28 spre 29 iulie. Din păcate, Luna Plină va estompa majoritatea meteorilor, însă câțiva dintre cei mai strălucitori vor putea fi observați. Meteorii vor părea să provină din constelația Vărsătorul.
  • 29 iulie – Lună Plină. Faza are loc la ora 14:37 UTC. Această Lună Plină era cunoscută drept Luna Cerbului, deoarece în această perioadă cerbilor masculi începeau să le crească noile coarne. A mai fost numită Luna Tunetului și Luna Fânului.

AUGUST 2026

  • 2 august – Mercur la elongație vestică maximă. Mercur atinge o elongație vestică maximă de 19,5 grade față de Soare. Este cel mai bun moment pentru observarea planetei dimineața, jos pe cerul estic, chiar înainte de răsărit.
  • 12 august – Lună Nouă. Faza are loc la ora 17:37 UTC. Absența luminii Lunii creează condiții excelente pentru observarea obiectelor cerești slab luminoase.
  • 12 august – Eclipsă totală de Soare. O eclipsă totală de Soare are loc atunci când Luna acoperă complet Soarele, dezvăluind atmosfera exterioară spectaculoasă a acestuia, numită coroana solară. Banda de totalitate va începe în Oceanul Arctic, în largul coastei nordice a Rusiei. Va traversa Groenlanda, Islanda și Oceanul Atlantic, înainte de a se încheia în Spania. O eclipsă parțială va putea fi observată din Alaska, Canada, vestul Africii și nordul Statelor Unite.
  • 12–13 august – Ploaia de meteori Perseide. Perseidele reprezintă una dintre cele mai spectaculoase ploi de meteori, producând până la 60 de meteori pe oră la maxim. Fenomenul este produs de cometa Swift-Tuttle, descoperită în 1862. Perseidele sunt renumite pentru numărul mare de meteori strălucitori. Ploaia are loc anual între 17 iulie și 24 august și atinge maximul în noaptea de 12 spre 13 august. Anul 2026 oferă condiții excelente pentru observarea Perseidelor, deoarece lumina Lunii nu va interfera cu fenomenul. Cele mai bune condiții vor fi într-un loc întunecat, după miezul nopții. Meteorii vor părea să provină din constelația Perseu, dar pot apărea oriunde pe cer.
  • 15 august – Venus la elongație estică maximă. Venus atinge o elongație estică maximă de 45,9 grade față de Soare. Este cel mai bun moment pentru observarea planetei, deoarece aceasta se va afla la cea mai mare înălțime deasupra orizontului pe cerul de seară. Planeta strălucitoare va putea fi observată spre vest, după apus.
  • 28 august – Lună Plină. Faza are loc la ora 04:19 UTC. Această Lună Plină era cunoscută drept Luna Sturionului, deoarece sturionii mari din Marile Lacuri și din alte lacuri importante erau mai ușor de prins în această perioadă. A mai fost numită Luna Porumbului Verde și Luna Grânelor.
  • 28 august – Eclipsă parțială de Lună. O eclipsă parțială de Lună se produce atunci când Luna trece prin penumbra Pământului, iar numai o parte a sa traversează umbra cea mai întunecată, numită umbră. În timpul acestui tip de eclipsă, o parte a Lunii se întunecă pe măsură ce traversează umbra Pământului. Eclipsa va fi vizibilă în cea mai mare parte a Americii de Nord, Mexic, America Centrală, America de Sud, Oceanul Atlantic și în cea mai mare parte a Europei și Africii.

SEPTEMBRIE 2026

  • 11 septembrie – Lună Nouă. Faza are loc la ora 03:27 UTC. Este un moment excelent pentru observarea obiectelor slab luminoase de pe cerul profund.
  • 23 septembrie – Echinocțiul de septembrie. Echinocțiul are loc la ora 00:06 UTC. Soarele va lumina direct Ecuatorul, iar durata zilei și a nopții va fi aproximativ egală în întreaga lume. Este prima zi de toamnă în emisfera nordică și prima zi de primăvară în emisfera sudică.
  • 25 septembrie – Neptun la opoziție. Gigantul albastru se va afla la cea mai mică distanță față de Pământ, iar discul său va fi complet iluminat de Soare. Va fi mai strălucitor decât în orice altă perioadă a anului și va putea fi observat întreaga noapte. Este cel mai bun moment pentru observarea și fotografierea lui Neptun. Din cauza distanței foarte mari față de Pământ, planeta va apărea doar ca un mic punct albastru, cu excepția observațiilor realizate cu telescoape foarte puternice.
  • 26 septembrie – Lună Plină. Faza are loc la ora 16:50 UTC. Această Lună Plină era cunoscută drept Luna Porumbului, deoarece recoltarea porumbului are loc în această perioadă. Este cunoscută și drept Luna Recoltei, adică Luna Plină care se produce cel mai aproape de echinocțiul de septembrie.

OCTOMBRIE 2026

  • 4 octombrie – Saturn la opoziție. Planeta cu inele se va afla la cea mai mică distanță față de Pământ, iar discul său va fi complet iluminat de Soare. Va fi mai strălucitoare decât în orice altă perioadă a anului și va fi vizibilă întreaga noapte. Este cel mai bun moment pentru observarea și fotografierea lui Saturn și a sateliților săi. Un telescop mediu sau mare va permite observarea inelelor lui Saturn și a câtorva dintre cei mai strălucitori sateliți.
  • 7 octombrie – Ploaia de meteori Draconide. Draconidele reprezintă o ploaie de meteori minoră, producând aproximativ 10 meteori pe oră. Este generată de particulele de praf lăsate de cometa 21P Giacobini-Zinner, descoperită în 1900. Spre deosebire de majoritatea ploilor de meteori, Draconidele se observă cel mai bine la începutul serii. Fenomenul are loc anual între 6 și 10 octombrie și atinge maximul în noaptea de 7 octombrie. Semiluna în descreștere nu va crea probleme importante în acest an. Meteorii vor părea să provină din constelația Dragonul (Draco), dar pot apărea oriunde pe cer.
  • 10 octombrie – Lună Nouă. Faza are loc la ora 15:50 UTC. Este momentul ideal pentru observarea galaxiilor și roiurilor stelare.
  • 12 octombrie – Mercur la elongație estică maximă. Mercur atinge o elongație estică maximă de 19,6 grade față de Soare. Este cel mai bun moment pentru observarea planetei pe cerul de seară, jos spre vest, imediat după apus.
  • 21–22 octombrie – Ploaia de meteori Orionide. Orionidele reprezintă o ploaie de meteori de intensitate medie, producând până la 20 de meteori pe oră la maxim. Este generată de particulele de praf lăsate de cometa Halley. Fenomenul are loc anual între 2 octombrie și 7 noiembrie și atinge maximul în noaptea de 21 spre 22 octombrie. Luna gibboasă în creștere va estompa o parte dintre meteorii mai slabi în timpul serii, dar va apune după miezul nopții, oferind condiții bune pentru observațiile din orele dimineții. Meteorii vor părea să provină din constelația Orion.
  • 26 octombrie – Lună Plină. Faza are loc la ora 04:13 UTC. Această Lună Plină era cunoscută drept Luna Vânătorului, deoarece în această perioadă frunzele cădeau, iar vânatul era bine hrănit și pregătit pentru sezonul de vânătoare. A mai fost numită Luna Călătoriei și Luna Sângerie.

NOIEMBRIE 2026

  • 4–5 noiembrie – Ploaia de meteori Tauride. Tauridele reprezintă o ploaie de meteori minoră, de lungă durată, care produce aproximativ 5–10 meteori pe oră. Este neobișnuită deoarece este formată din două fluxuri separate: unul produs de particulele de praf lăsate de asteroidul 2004 TG10 și celălalt de resturile cometei 2P Encke. Fenomenul are loc anual între 7 septembrie și 10 decembrie și atinge maximul în noaptea de 4 noiembrie. Luna în descreștere nu ar trebui să creeze probleme semnificative. Cele mai bune condiții de observare vor fi după miezul nopții, într-un loc întunecat, departe de luminile orașelor. Meteorii vor părea să provină din constelația Taurul.
  • 9 noiembrie – Lună Nouă. Faza are loc la ora 07:03 UTC. Este perioada ideală pentru observarea obiectelor cerești slab luminoase.
  • 17–18 noiembrie – Ploaia de meteori Leonide. Leonidele reprezintă o ploaie de meteori de intensitate medie, producând până la 15 meteori pe oră la maxim. Această ploaie este deosebită deoarece aproximativ o dată la 33 de ani poate produce un maxim excepțional, cu sute de meteori pe oră. Ultimul astfel de fenomen a avut loc în 2001. Leonidele sunt produse de particulele de praf lăsate de cometa Tempel-Tuttle, descoperită în 1865. Fenomenul are loc anual între 6 și 30 noiembrie și atinge maximul în noaptea de 17 spre 18 noiembrie. Luna gibboasă în creștere va estompa o parte dintre meteorii mai slabi la începutul serii, însă va apune la scurt timp după miezul nopții. Meteorii vor părea să provină din constelația Leul.
  • 20 noiembrie – Mercur la elongație vestică maximă. Mercur atinge o elongație vestică maximă de 19,6 grade față de Soare. Este cel mai bun moment pentru observarea planetei dimineața, jos spre est, înainte de răsărit.
  • 24 noiembrie – Lună Plină, Superlună. Faza are loc la ora 14:55 UTC. Această Lună Plină era cunoscută drept Luna Castorului, deoarece aceasta era perioada în care erau pregătite capcanele pentru castori înainte ca mlaștinile și râurile să înghețe. A mai fost cunoscută drept Luna Înghețului și Luna Întunecată. Este a doua dintre cele trei superluni ale anului 2026. Luna se va afla aproape de punctul său de maximă apropiere de Pământ și poate părea puțin mai mare și mai strălucitoare decât de obicei.
  • 25 noiembrie – Uranus la opoziție. Planeta albastru-verzuie se va afla la cea mai mică distanță față de Pământ, iar discul său va fi complet iluminat de Soare. Va fi mai strălucitoare decât în orice altă perioadă a anului și va fi vizibilă întreaga noapte. Este cel mai bun moment pentru observarea lui Uranus. Din cauza distanței, planeta va apărea doar ca un mic punct albastru-verzui, exceptând observațiile realizate cu telescoape foarte puternice.

DECEMBRIE 2026

  • 9 decembrie – Lună Nouă. Faza are loc la ora 00:52 UTC. Este momentul ideal pentru observarea galaxiilor, roiurilor stelare și a altor obiecte slab luminoase.
  • 13–14 decembrie – Ploaia de meteori Geminide. Geminidele sunt considerate de mulți drept cea mai spectaculoasă ploaie de meteori a anului, producând până la 120 de meteori multicolori pe oră la maxim. Fenomenul este produs de resturile lăsate de asteroidul 3200 Phaethon, descoperit în 1982. Ploaia are loc anual între 7 și 17 decembrie și atinge maximul în noaptea de 13 spre 14 decembrie. Anul 2026 oferă condiții excelente pentru observarea Geminidelor. Semiluna în creștere va apune devreme, lăsând un cer întunecat pentru cea mai mare parte a nopții. Cele mai bune condiții de observare vor fi după miezul nopții, într-un loc întunecat. Meteorii vor părea să provină din constelația Gemenii, dar pot apărea oriunde pe cer.
  • 21 decembrie – Solstițiul de decembrie. Solstițiul are loc la ora 20:49 UTC. Polul Sud al Pământului va fi înclinat către Soare, care va ajunge în poziția sa cea mai sudică pe cer și se va afla direct deasupra Tropicului Capricornului, la 23,44 grade latitudine sudică. Este prima zi a iernii în emisfera nordică și prima zi a verii în emisfera sudică.
  • 21–22 decembrie – Ploaia de meteori Urside. Ursidele reprezintă o ploaie de meteori minoră, producând aproximativ 5–10 meteori pe oră. Este generată de particulele de praf lăsate de cometa Tuttle, descoperită pentru prima dată în 1790. Fenomenul are loc anual între 17 și 25 decembrie și atinge maximul în noaptea de 21 spre 22 decembrie. Din păcate, Luna aproape plină va estompa aproape toți meteorii, cu excepția celor mai strălucitori. Cu multă răbdare, ar putea fi observați câțiva. Cele mai bune condiții vor fi imediat după miezul nopții, într-un loc întunecat, departe de luminile orașelor. Meteorii vor părea să provină din constelația Ursa Mică, dar pot apărea oriunde pe cer.
  • 23 decembrie – Lună Plină, Superlună. Faza are loc la ora 01:30 UTC. Această Lună Plină era cunoscută drept Luna Rece, deoarece este perioada anului în care aerul rece de iarnă se instalează, iar nopțile devin lungi și întunecate. A mai fost numită Luna Nopților Lungi și Luna dinainte de Yule. Este ultima dintre cele trei superluni ale anului 2026. Luna se va afla aproape de punctul său de maximă apropiere de Pământ și poate părea puțin mai mare și mai strălucitoare decât de obicei.

Ghid explicativ al calendarului astronomic:

  • Afeliu – Punctul cel mai îndepărtat de Soare de pe orbita unui corp ceresc.
  • Apogeu – Punctul cel mai îndepărtat de Pământ de pe orbita unui satelit natural sau artificial.
  • Conjunctie – Alinierea a 2 aştri ce au aceeași longitudine cerescă, având drept punct de referință Pământul.
  •  Conjuncţie inferioară – Alinierea planetei (Mercur sau Venus) cu Soarele pe aceeaşi longitudine cerească observate de pe Pământ, planeta aflându-se între Pământ și Soare.
  • Conjuncţie superioară – Alinierea planetei (Mercur sau Venus) cu Soarele pe aceeaşi longitudine cerească observate de pe Pământ, planeta aflându-se dincolo de Soare.
  • Elongatia este unghiul aparent dintre o planeta şi Soare aşa cum sunt văzute  de pe  Pământ. În timpul unei elongaţii estice, respectiva planetă se observă seara, după apusul Soarelui, iar în timpul elongației vestice planeta se observă spre dimineaţă, înainte de răsăritul Soarelui.
  • Nod ascendent – Punctul în care un corp ceresc  trece din zona sudică în cea nordică a orbitei sale.
  • Nod descendent – Punctul în care un corp ceresc trece din zona nordică în cea sudică a orbitei sale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Follow by Email
Instagram
Tiktok