Priviți planeta pitică Ceres în cea mai bună poziție pentru 2019

Ceres, cea mai strălucitoare și cea mai apropiată planetă pitică de pe Pământ, ajunge la opoziție pe 29 mai. De asemenea, cea mai mare dintre planetele pitice situate intre orbitele planetelor Marte si Jupiter, Ceres este un obiect usor de observat avand magnitudinea de +7 la inceputul lunii iunie. Ceres aproape de Pamant pentru 2019, poate fi astfel usor de observat.

Este situat in mijlocul constelatiei Scorpius, unde se afla la aproximativ 18 grade deasupra orizontului de sud pana la sfârșitul lunii iunie. Ceres se află la aproximativ 9 grade la nord de Antares, cea mai strălucitoare stea din Scorpius. Această ilustrație arată o zona cu stele la magnitudinea +7,5.

Duminică, 26 mai la ora 21:17 UT, 1 Ceres, cel mai apropiat și mai strălucitor corp dintre planetele pitice și cea mai mare planetă minoră din interiorul orbitei lui Neptun, a trecut cel mai aproape de Pământ pentru acest an. În acest moment, Ceres a fost de 1.7513 unități astronomice sau 262 milioane de kilometri de pe planeta noastră.

Ceres se află în prezent în constelația lui Ophiuchus (Imblanzitorul de serpi), dar mișcarea relativa a planetei pitice spre vest în raport cu stelele o duce pe Ceres în Scorpius pana pe 29 mai, unde va „stationa” până la 22 iunie.

Imaginea alaturata se bazează pe o hartă detaliată a suprafeței lui Ceres, harta compilata din imagini realizate de naveta spațiale Down a lui NASA, aflata pe orbită în jurul planetei pitice 1 Ceres. Avand circa 946 de kilometri (588 mile) în diametru, Ceres orbitează in jurul Soarelui între Marte și Jupiter o dată la 4,6 ani.

Acesta a fost descoperit de Giuseppe Piazzi, aflat în Sicilia la 1 ianuarie 1801. După cum se vede de pe Pământ mărimea unghiulară a lui 1 Ceres nu depășește niciodată 0,9 arcsecunde, așa că va apărea asemănătoare ca o stea, daca este privita cu un telescop tipic obisnuit. Ceres se apropie de opoziția sa fata de Soare aproape la ora 12:00 BST (+2 ora Romaniei) pe 29 mai și strălucește la maximul său de +7,0 magnitudine pentru 2019, scăzând la +7,8 până la sfârșitul lunii iunie.

Astfel Ceres este un obiectiv usor de observat cu un binoclu sau mic telescop – dacă știi exact unde să te uiți. De ce? Pentru ca avem Ceres aproape de Pamant.

Clasificarea lui Ceres a fost schimbată de mai multe ori. După descoperirea sa, Ceres a fost considerat planetă, dar după aceea a fost reclasificat ca asteroid rămânând așa peste 150 de ani. Pe 24 august 2006, în urma unei rezoluții a Uniunii Astronomice Internaționale în care a fost schimbată definiția termenului de planetă, Ceres a primit statutul de planetă pitică.

Ceres are un diametru polar de aproximativ 975.6 ± 1.8 km și o masă de 9,43 ± 0,07×10²⁰ kg și este din ambele puncte de vedere cel mai mare obiect din centura principală. Masa lui reprezintă aproximativ 40% din masa totală evaluată a tuturor asteroizilor din Sistemul Solar. În comparație cu Luna el are însă o masă de numai 40%.

Ceres este o planetă pitică din centura de asteroizi, care cuprinde aproximativ o treime din masa întregii centuri, fiind astfel al șaselea după mărime corp ceresc de din sistemul solar interior, ținând cont de masă și volum. Ea are o formă rotundă, iar accelerația gravitațională la suprafață este de aproximativ 2,8% din cea a Pământului. Are o suprafață de aproximativ 1,9% din a uscatului Pământului, puțin mai mare decât suprafața totală a Argentinei.

Observațiile indică faptul că aceasta conține cantități mari de apă înghețată, aproximativ o zecime din cantitatea totală de apă din oceanele Pământului. Radiația solară este de 150 W/m2 (la afeliu), care este a noua parte din cea a Pământului, fiind încă destul de mare pentru crearea unor facilități de captare a energiei solare. Sonda Juno spre Jupiter, de exemplu, se bazează pe o cantiate de energie solară într-o locație mai îndepărtată de Soare decât Ceres.

Deoarece Ceres nu este cunoscută ca ar fi având un câmp magnetic, aceasta nu este protejată de razele cosmice sau alte forme de radiație. În plus, Ceres nu are o atmosferă semnificativă. Nivelurile scăzute de expunere la insolația solară relative față de cele de pe Pământ, de asemenea pot limita, o posibilă colonizare. Insa cerința de combustibil pentru a ajunge la Ceres este de asemenea mai mare decât ceea ce este necesară pentru a ajunge la Marte. În cele din urmă, gravitatea de la suprafață lui Ceres este de aproximativ 0,028 g, ceea ce provoacă îngrijorări cu privire la efectele negative asupra sănătății din cauza imponderabilității.