Mai exista viata in univers? PDF Imprimare Email

Titan
Titan
Din cele mai vechi timpuri oamenii au crezut, dar si au trait cu teama, ca nu suntem singurele fiinte inteligente in univers.Unii specialisti chiar afirma ca forme de viata vor fi descoperite in viitorul apropiat...

 

Cautam viata pe alte planete extrasolare


Titan
Titan
Calea cea mai plauzibila pentru a descoperi viaţă in afara Pamantului consta în trimiterea unei sonde spaţiale care să recolteze probe de pe planeta aleasă de noi. Insa tehnologia noastră de acum nu ne permite organizarea unor asemenea expediţii decât în Sistemul Solar. Sunt şanse să descoperim forme de viaţă in Sistemul Solar pe Marte, pe Titan sau pe Europa. Expediţii ce se află în curs de desfaşurare sau în faza finală a pregatirilor ne vor aduce răspunsuri peste ceva vreme. Desigur, există şanse pentru a descoperi viaţă şi în alte locuri din Sistemul Solar, dar trebuie să ne obişnuim deja să privim mult mai departe, către alte sisteme stelare.


Este sigur că ele vor fi realizate cândva, atunci când vom înţelege mai bine proprietăţile spaţiului şi timpului. Până atunci trebuie să căutăm acele căi ce ne vor permite ca de aici, de pe Pământ, să putem identifica acele planete pe care există viaţă. Cautarile au început deja, o dată cu identificarea primei planete extrasolare.

Această descoperire ne-a permis să afirmăm că sistemele planetare nu sunt evenimente rare în Univers. A urmat, după o vreme, în noiembrie 2001, anunţarea unei descoperiri epocale: a fost descoperită prima atmosferă a unei planete extrasolare, planeta HD 209458. Mai mult decât atât, a putut fi realizată şi o analiză sumară a compoziţiei acestei atmosfere.


În urmatorii zece ani vor fi lansate două misiuni importante. Una organizată de către NASA - telescopul spaţial Kepler şi cealaltă de către ESA - telescopul spaţial Darwin. Ele vor fi lansate cu scopul de a identifica planete de mărime apropiată de Terra, fiind capabile să le analizeze atmosfera. Aceasta va fi o cale importanta în detectarea vieţii extraterestre.

 

Ce conditii trebuie indeplinite ca o planeta sa gazduiasca viata?


Pentru a apărea viaţa este nevoie, susţin oamenii de ştiinţă, de o atmosferă bogată în oxigen şi astfel numărul planetelor unde ar avea sens să căutăm forme de viaţă extraterestre a devenit limitat. Specialisti de la NASA au ajuns la concluzia că este nevoie de o concentraţie importantă de oxigen în atmosferă pentru a fi posibilă apariţia organismelor multicelulare. Mai mult, timpul in care evolueaza atmosfera nu trebuie neglijat.

Viata extraterestra
Viata extraterestra
Pornind de la modelul apariţiei vieţii pe Pământ, pentru a se ajunge la o concentraţie suficientă de oxigen atât în atmosferă, cât şi în apă este nevoie de un interval de aproape 4 miliarde de ani. Dar cum aceasta perioada reprezintă aproximativ jumătate din durata de viaţă a unei stele de tipul Soarelui, eventualele organisme unicelulare apărute pe alte planete care orbitează stele cu o durată de viaţă mai mică nu ar fi avut timpul necesar să evolueze spre forme complexe pentru că oxigenul din atmosferă şi din apă nu ar fi avut cum să ajungă la concentraţia necesară care să permită această evoluţie.


Dacă există viaţă pe o planetă, atunci atmosfera ar trebui să ne semnaleze prezenţa ei. Aerul pe care-l respiram noi în fiecare moment poate oferi oamenilor de ştiinţă informaţii despre existenta vietii. El conţine mai mult dioxid de carbon decât cel existent în mod normal în atmosferă. Aceasta reprezinta o cale prin care vom putea descoperi semnele vieţii pe o anume planetă.


Viaţa este  posibilă doar fiind bazată pe apă lichidă şi pe carbon. Este posibil ca aceasta să fie o limitare a imaginaţiei ştiinţifice. Astfel ne vom imagina o viaţă bazată pe carbon, care, deşi diferită exterior de a noastră, urmează aceleaşi mecanisme chimice. Identificarea unui supliment de CO2 ne-ar fi o dovadă suficientă şi satisfăcătoare. O cale asemănătoare ar trebui să urmăm şi atunci când căutăm semnele vieţii pe alte planete; in acest sens trebuie sa cautam oxigenul, cel mai bun indicator al vieţii. El este un element extrem de reactiv care se combină rapid cu elementele chimice existente pe suprafaţa sau în atmosfera planetei. Oxigenul liber nu poate supravieţui multă vreme în atmosfera unei planete, câtă vreme nu este generat de un proces geologic sau biologic. Acelaşi lucru este valabil şi pentru oxigenul terestru. El este rezultatul proceselor metabolice din timpul fotosintezei sau, dacă vreţi, el este rezultatul ,,poluării” produse de către plante. Acesata este deci un prim criteriu care ne-ar putea ajuta să identificăm de la mare distanţă existenţa vieţii pe o planetă aflată la mii de ani lumină de Terra.


O alta cale de a identifica oxigen in atmosfera unei planete indepartate este metoda spectrala (cum a fost şi cazul lui HD 209458). Practic nu trebuie decât să se urmăreasca spectrul stelei ţintă, căutând liniile întunecate care sunt specifice elementelor ce absorb lumina stelei pe anumite frecvenţe. Observaţia pe perioade lungi, cu urmărirea cu atenţie a apariţiei şi dispariţiei periodice a unor linii suplimentare, indică trecerea unei planete prin faţa discului stelei. Aceste linii ne vor indica prezenţa unei planete care trece periodic prin faţa stelei. Se vor cauta apoi elementele ce corespund liniile de absorbţie. Dacă se va identifica oxigenul se poate merge mai departe. Se vor efectua măsurători mai precise, se va determina masa şi distanţa planetei faţă de astrul său central. Dacă valorile obţinute se vor suprapune peste cele considerate ca fiind favorabile vieţii atunci vom putea spune că am descoperit o planetă care adăposteşte viaţa.

Descoperirea va fi o certitudine daca in atmosfera se va identifica si metan care este un produs metabolic important, rezultat în urma metabolismului anumitor bacterii ce descompun organismele moarte. Iată de ce, în clipa în care vom descoperi, simultan, în atmosfera unei planete extrasolare, atât oxigen, cât si metan putem trece de la „foarte probabil” la „aproape sigur”, atunci când se va comunica lumii ştirea existenţei vieţii pe o altă planetă.


De fapt exista deja o confirmare a acestei ipoteze. În 2003 de pe Pământ a plecat o sondă către depărtările Sistemului Solar. La un moment dat sonda şi-a îndreptat senzorii către o anumită planetă. Măsurătorile au indicat cu certitudine că respectiva atmosferă este bogată în oxigen şi prezintă şi urme importante de gaz metan, semn că acolo există viaţă. Această informaţie este perfect reală, deşi ea nu a făcut înconjurul globului. Nici măcar nu a fost ţinută secret, pentru a feri lumea de vreun şoc psihologic. A trecut nebagată în seamă pentru că sonda era Mars Express, cea care ne povesteşte acum despre Planeta Roşie, iar obiectul ceresc asupra căreia îşi îndreptase instrumentele era chiar Terra.

 

Poate exista viata si in coditii diferite fata de conditiile  pamantene?


Formele de viata extraterestră ar putea fi totuşi complet diferite fată de vieţuitoarele de pe Pământ.. Căutarea vieţii extraterestre ar trebui să includă şi organismele a căror structură chimică nu se bazează pe proteine ADN.


În ciuda diferenţelor evidente dintre o molusca şi o planta sau o pasare şi o insectă, vietăţile care populează Terra prezintă asemănări incredibile la nivel molecular. Orice vietuitoare de  pe Pământ care exista pe baza informaţiei codificate de acidul dezoxiribonucleic (ADN), nu poate supravieţui în lipsa apei şi are un metabolism bazat pe carbon.


Ultimele cercetări din chimie şi biologie au demonstrat totusi că viaţa se poate dezvolta şi în alte medii diferite în afară de apă, cum este, de pildă, amoniacul lichid. S-a demonstrat că organismele ar putea avea un metabolism bazat pe clor şi sodiu, şi nu pe carbon, aşa cum se întâmplă cu viaţa de pe Pământ.


Ultimele cercetări asupra condiţiilor chimice ale vieţii vor lărgi aria de căutare a unor semne de viaţă extraterestră. Astfel, cercetătorii sugerează că s-a greşit atunci când urmele vieţii de pe Marte au fost căutate doar în regiunile unde existau şanse să fie apă, adică în zonele de adâncime.


Ideea că viaţa poate fi susţinută şi de alte structuri chimice în afara celor carbonice pune într-o nouă lumină, de pildă, satelitul Titan al planetei Saturn. Există dovezi că aici ar exista,în combinaţie, apă şi amoniac, de unde şi urgenţa organizării unei misiuni de explorare a acestui satelit.


Descoperirea vieţii extraterestre,  chiar şi a celei primitive, în explorarea sistemului nostru solar ar avea un impact enorm asupra felului în care omul se autopoziţionează în cosmos.

 

Marte şi Europa – posibile lumi in care s-a dezvoltat viata


EuropaPentru a afla dacă pe Marte a existat viaţă vreodată, cercetătorii ar trebui să caute în subsol, a declarat un om de ştiinţă care a prezentat rezultatele misiunii europene Mars Express.


Sonda Agenţiei Spaţiale Europene a căutat pe aproape toată suprafaţa planetei minerale care ar păstra amprentele contactului anterior cu apa. Mai puţin de 1% din suprafaţa planetei roşii pare  să conţină astfel de minerale. S-a identificat existenţa pe Marte a două feluri de minerale care să conţină apă în formă cristalizată: filosilicaţi, care, ca şi lutul, se formează din roci care sunt expuse timp îndelungat la contactul cu apa, şi sulfaţi, care se formează din sedimentele apei sărate. Dar nu este obligatoriu ca viaţa sa apară la suprafaţă. Se bănuieşte că surse mai importante de minerale hidratate s-ar afla sub scoarţa martiană.


Oamenii de ştiinţă speră să înţeleagă mai bine compoziţia minerală a planetei Marte când naveta NASA Mars Reconnaisance Orbiter va începe să transmită imagini care ar trebui să aibă o rezoluţie de zece ori mai bună decât cele oferite de Mars Express.


Europa, satelitul lui Jupiter, continuă să fie una dintre principalele ţinte ale cercetătorilor care caută indicii ale prezenţei vieţii în afara mediului terestru. Dupa descoperirea existenţei apei sub crusta monotona de gheaţă care acoperă satelitul, oamenii de stiinţă sunt din ce în ce mai aproape de posibilitatea explorării acestui misterios ocean acoperit de gheaţă.


Printre metodele de explorare se numără noi metode de observaţie care combină măsurători ale gravitaţiei şi câmpului magnetic realizate de pe orbită şi permit obţinerea mai multor date geofizice despre oceanul de pe Europa. Metoda consta studierea felului în care satelitul jupiterian se comportă sub acţiunea atracţiei gravitaţionale exercitate de uriaşul său vecin, Jupiter, şi măsurând în acelaşi timp variaţiile magnetice, cercetătorii pot stabili cât de groasă este crusta de gheaţă care acoperă oceanul şi chiar salinitatea apei de sub gheată.


O altă descoperire importantă provine de la sonda spaţială Galileo care a dezvăluit noi informaţii cu privire la procesele chimice care au loc la suprafaţa Europei. Analiza datelor înregistrate de Galileo a arătat că suprafaţa satelitului jupiterian contine dioxid de carbon, un element necesar apariţiei vieţii, care provine cel mai probabil din oceanul acoperit de gheaţă.

 

Mesajul omenirii spre cosmos


Pentru a fi mai usor de identificat de posibile civilizatii extraterestre, oamenii au trimis în afara sistemului nostru solar doua sonde spatiale. Sondele Pioneer transmit imagini ale fiinţei umane şi o hartă care arată unde e Pământul. Sondele Voyager poartă un disc cu sunete şi imagini de pe Terra.

 

Ce ne planificam pentru viitor


Viitorul
Viitorul
În 2015, Agenţia Spaţială Europeană va lansa misiunea "Darwin", prin care patru telescoape vor face cautari aprofundate ale Universului pentru identificarea planetelor purtătoare de viaţă. Timp de 500 de ani, acestea vor examina 500 de stele şi vor face analize spectrale pentru 50 dintre cele mai promiţătoare planete detectate. Pe de altă parte, propria noastra existenţă ar fi putut fi identificata deja de forme de viaţă extraterestre aflate în adâncimile spaţiului cosmic. Odata cu apariţia undelor radio si propagarea acestora in toate directiile, multe informatii s-au emis dinspre Pământ şi au călătorit aproape 80 de ani-lumină în spaţiu, departe de cele mai apropiate stele. Deci daca exista civilizatii extraterestre, exista sansa ca ele sa ne fi identificat deja.